Eroismul unora si taranii orasenizati

Pe realitateateve azi, stire: taranii din satul cutare au ramas fara provizii... adica se inchisese alimentara locala. Si sa vezi atunci imagini cu sateni oropsiti ca nu mai aveau alimente... ca doar stau IN MIJLOCUL NATURII... ca deh... doar se ocupa cu agricutura... stii tu... paine, animale (lapte, oua, carne etc)... chestii din astea de care un taran face rost usor. Dar nu domnule! Ei stateau in fata camerei si se lamentau... ca nu mai e deschisa consignatia din cauza zapezii. Un cacat asta e! Taranii erau ultimii in care mai credeam ca instinctul de supravietuire neasistata inca exista... se pare ca m-am inselat. Acum si ei se uita la telenovele, stiri si sunt dependenti de un consumerism feroce.
Eroismul unora... hmmm... nu.Isusismul unora... adica aia care se urca pe cruce in locul nostru, al tuturor, pentru binele comunitatii. Spre exemplu... trupele locale de muzica hip hop. Ei fac asta pentru cultura... ei fac asta pentru ca cineva trebuie sa puna oraselul lor pe harta.. ei nu vor sa faca asta dar... trebuie.Si de aici obsesia ca toata lumea a auzit de ei, ca au fani, ca sunt genii, ca sunt bagabontzi, ca viata e o curva grea pentru ei, ca e ca o atza si toate derivatele stereotipice posibile. IDEE: Se fac sute de filme cu adolescenti virgini, deja intra in derizoriu moda asta, eu as face un film cu hiphopperi aspiranti de provincie... cred ca ar fi muuuult mai palpitant. Eroii astia locali dau concerte: la baluri liceale si la ziua urbei... semi-playback, un milion pe trei insi (ca atitia membrii are o trupa rep). Ipopul a inceput sa intre in "folclorul" nostru comunitar si chiar nu mai arata atat de "importat" din U. S. A pe cat se crede. Are opinci, scuipa seminte, s-a nascut poet, e agramat, inregistreaza putin, vorbeste mult, apropo... e prea mult, e de proasta calitate si da in manea. In categoria asta intra DOAR majoritatea hiphopului produs in afara Bucurestiului... adica pe la tara. Nu putem nega o mica "traditie" a rapului in provincie si de o perceptie originala a acestuia in randul comunitatilor mici. E adevarat... muuuuuuult distorsionata dar... originala! Autoproclamatii eroi locali se transforma usor, usor in clovni pe masura ce timpul trece si ei ajung la o varsta la care ar trebui sa se faca utili comunitatii... hiphopul este inca vazut ca o joaca pentru copii si de "oamenii mari" cat si de protagonisti. Am cinci sfaturi:
1. NU VA MAI APUCATI TOTI DE HIP HOP!!!!
2. INVATATI CAT MAI MULT!!! (atat apriori cat si aposteriori)
3. INCERCATI SA VA ELIMINATI PRECONCEPTIILE!!!
4. INCERCATI SA CUNOASTETI UN FENOMEN IN TOTALITATEA LUI!!!
5. DACA TOT VRETI SA FACETI CEVA PERSEVERATI SI INCERCATI SA FITI CEI MAI BUNI DAR... NU UITATI NICIODATA CA MUZICA ASTA E DOAR UN HOBBY SI CA E FOARTE PROBABIL SA NU IASA NICIUN BAN DIN AFACEREA ASTA!!!
Deja sunt psiholog... oricum nu citeste nimeni asta... iar am scris degeaba...