Zi-le din iad

O caldura de tot cacatul.Tantari, tigari multe, otvpana la ore tarzii , transpiratie, apa de chiuveta la frigider, salata de rosii cu multa ceapa, sudul asta extrem pe care iubesc sa il urasc, prea ratati ca sa mai procesam ceva util, lucrurile incep sa scape de sub control. Ticsiti de plictiseala ,la bustul gol, privim cum se topeste soseaua de pe balconul etajului 10 al liniei intai. Linia cui? Linia descreieratilor de mana a doua, patinatii precoce ai putinului timp scurs, barcagii ai corabiilor, in razboi-tabuu pe viata si pe moarte cu ideea vietii si a mortii din cartile de colorat.Noi stim despre ce e vorba dar continuam sa tacem si sa umplem scrumiera.
Miezul verii a fost si va fi spatiul si timpul perfect pentru abateri.Iesim din banalul necunoscut pentru a intra in banalul constientizat, in bucla de sapun in care stim ca nu stim ce vrem sa facem, ce vrem sa fim, cum vrem sa fim.Canicula este vremea existentialismului demagogic, al revoltei impotriva angoasei, banalului, cotidianului, impotriva ideii de om contemporan cuplat la tehnologie.Acum e timpul sa dam semnificatii mitice secundelor ce le vom trai. Scoatem inconstient de la naftalina pe Sartre, Heideggerer, Camus.Scoatem capul pe geam si ne cuprinde ameteala.Sa fie de la caldura, sa fie de la inaltime?Sa fie de la privelistea asta de oras de provincie rosu ca un rac, cu praful topit pe asfalt ca o grasime ce se scurge de pe un carnat fript?Sa fie de la turnul de fildes in care ne-am inchistat de ceva vreme?Sa fie de la salata?
Raspunsuri...zi-le din iad, amice...