sâmbătă, 13 august 2011

Cum se conduce corect un sat...

La mine la tara este primar unul dintre cei mai lipsiti de calitati oameni pe care ii stiu. Nu, gresesc, omul asta este lipsit de calitati pozitive. In mod natural, asociez calitatea cu ceva inaltator pentru oameni....

Chiar nu imi vine in minte nimic bun despre primarul asta. Il caracterizeaza din plin siretenia, coruptia, lipsa de orizont in ceea ce priveste solutii pentru problemele oamenilor, lipsa de empatie, lacomia (e de ajuns sa il privesti cum mananca si iti dai seama cu cine ai de-a face) si teatrul ieftin.  Pentru amarati este insa perfect. Cu minciuni, pomeni electorale la cativa ani, praf in ochi si deja clasicul  "frica-n oase" ii dirijeaza ca la orchestra.   Ba chiar, cand are ocazia, isi mai si bate joc de amarati, asa, sa se mai hahaiasca si el. Distractia este solitara, evident. Nu a ras nimeni cand a pus apa curenta in sat si a "omis" sa puna si canalizare. Sau cand a desfiintat scoala si a transformat clasele in ateliere de tricotaj. Sau cand a considerat ca balta satului e proprietate personala si ca e mai eficient pentru vistieria comunala (a se intelege buzunarele lui adanci cat fantanile montane) sa sece lacul, sa tranteasca in loc un palat  ca-n filme, pe ale carui anexe (insulite, podulete, terenuri de tenis)  sa se plimbe in voia blitzurilor mirese si miri crescuti pe saci de bani.

Pana si modul in care se plimba primarul meu prin sat demonstreaza ca zona este tarlaua lui de agrement. Cand ii mai vine cheful sa se incure prin ranch, isi ia calul de rasa si faitonul si, ca un adevarat fanariot, inspecteaza activitatile amaratilor, ii mai iscodeste, sa vada cine ii e potrivnic, cine il iubeste, cine merita onoruri sau cine are "nevoie" de un pumn in beregata.

Intr-o seara, tot butonand canalele televizorului, am dat de postul local de stiri teleormanene, Media Sud. Se transmiteau imagini de la o sarbatoare din comuna mea. Toata tarasenia se desfasura la stadion. A, da, primul cetatean al comunitatii este lovit, cum era de asteptat, de becalism. Incet, incet, echipa de fotbal a satului a devenit un breloc care atarna la "fondurile" primarului.

Sa revenim la sarbatoarea noastra. Nu am reusit sa disting despre ce sfant sau zi de referinta era vorba, oricum evenimentul nu avea nicio insemnatate pentru oameni caci...in prim-planul imaginii era minunatul nostru primar, tinand de gat un cantaret de muzica populara si chiuind de placere. Asadar, cultul personalitatii se practica fara pic de jena la nivel local. Si in cel mai gretos mod cu putinta.  Juca rolul primarului "de omenie", din popor (doar asculta si chiar canta muzica populara) aplecat (poate cu posteriorul) spre oameni, marinimos.

  Din cand in cand, regele zonei il mai intrerupea pe cantaret, ii lua microfonul din mana si bajbaia si el doua-trei versuri din melodie. Ce mi-a provocat facepalm-ul au fost...dedicatiile catre sateni. Un intunecat ev mediu  se desfasura  in fata ochilor mei. Seniorul isi "ungea" vasalii cu vorbe de lauda si promisiuni de mai bine. Unii dintre ei se uitau amuzati ca primarul lor "se da in spectacol", altii strangeau din buze a scarba, cativa erau mandri ca li se dadea atentie "in public", niciunul insa nu se revolta. Nu ar fi rezolvat nimic, mai rau l-ar fi starnit pe dement.  Mai bine plecau capul si isi vedeau de saracia lor.

De fapt, "respectabilul" nostru este un care regizor social desavarsit. A turnat un spectacol de trei parale prin care sa isi poata confirma si restabili relatia de putere cu marionetele: el conduce-ei asculta. Stapanul nu isi dreseaza oriunde cainii, ii scoate in aer liber si, mai ales, nu ii educa oricum ci le mai da cate o ciozvarta dupa fiecare comanda executata cum trebuie.

In ritmul asta de dresaj, seniorul o sa mai prinda cel putin doua mandate. Si poate o sa isi ridice, asa, ca fapt divers, si vreo doua statui in fata primariei. Asta daca, intre timp, oamenii locului nu se transforma din caini in lupi. Rabdarea are si ea limitele ei. Si atunci, cand haitele hamesite vor saliva dupa sange vinovat, va fi vai si amar de pielea bosuletului comunal. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu