joi, 30 iulie 2009

Marcus (I)

Dimineata ma prindea pe o plaja umeda, cu o mare de gunoaie in jurul meu, cu o mare involburata in fata mea, o cafea in mana, ferit de vant sub o umbrela cazuta sub presiunea furtunii. Nu eram singur si atat. Nu aveam niciun sentiment maret in inima si nici nu cautam cuvinte mari pentru a infasa acest mic moment. Urasc sa cad in prapastia prozaicului. Ceilalti erau la camping. D. mi-a transmis la telefon ca plutesc lucrurile prin cort. No me importa, trebuia sa ajung la granita. Nefumator fiind cautam un foc. Nimeni nu avea, toti erau uzi. Ma uitam la campul dinspre 2 Mai, la mica faleza din pamant galben ce se eroda putin la fiecare muscatura lacoma de val verzui. Deodata, niste indivizi inarmati tasnesc din departarea falezei. Sunt ca niste furnici camuflate, cu arme infasurate in jurul corpului, cu curele de cartuse agatate de umar si fesuri negre pe cap. Clar ceva nu e cum trebuie, asist la o veritabila entropie. Ma trec fiorii, nu trebuia sa ma aflu aici. Vreo 40 de oameni din cei care alergau acum cateva zeci de minute pe faleza se opresc undeva la marginea satului, in jurul curtilor ticsite cu rulote. Desfasoara un gard de sarma si la fiecare 20 de metri proptesc un fel de stabilopod pe care il acopera cu saci de nisip. Cineva pune stapanire pe Vama Veche. LA 20 de metri de mine un grup de 30 de oameni se uita cu fete disperate la ce se intampla pe faleza din departare. Tipa unii la altii, cateva fete au izbucnit in plans, iar cei cativa betivani din grup rad si danseaza fara nicio grija. Ma apropii de ei, incerc sa aflu cat mai multe in legatura cu ceea ce se intampla. Un barbat gras, trecut de 30 de ani imi spune ca tocmai l-a sunat fratele sau care este cazat undeva in nordul satului si ca si acolo s-au desfasurat trupe care imprejmuiesc zona respectiva cu garduri de sarma si stabilopozi subtiri. Imi mai spune ca politia a fost anuntata si ca ar fi pe drum, dar e posibil sa ajunga foarte tarziu caci ce politist ar lua in serios un telefon primit din Vama Veche care cere ajutoare in fata unei gherile inarmate pana in dinti care instaleaza avanposturi de aparare la periferia satului.

To Be continued...

duminică, 19 iulie 2009

OTV&CO: Show-ul

"A mai ramas 1 minut pana incepem sa va dam mertane si case" titreaza OTV. "La ora 20:00 incepe cel mai mare show al Romaniei pe OTV". Pana acum un minut, Dan Diaconescu a vorbit in termeni bombastici despre noul program al televiziunii, 100% adevarat, prezentat de Ramona Badescu si Pepe. Dan Diaconescu vorbea de showul asta ca de o combinatie intre Surprize, surprize, Teleeurobingo si Din Dragoste. Extrafuckingordinar! Treaba sta in felul urmator: in schimbul a 3 euro si ceva si tu poti sa participi la tombola in urma careia un telespectator tuciuriu, cefos sau mahalagiu va castiga un mercedes sau un apartament cu 2 camere. Dan Diaconescu vrea sa ajute poporul, sa-l imbogateasca, sa-l plimbe in masini de lux. Se recomanda ca o emisiune pentru romani, Pepe deja a zis acest cuvant de 20 de ori pana acum de la ora 20... si e de-abia 20:08. Totul insa se incadreaza in logica OTV: de la premiile "senzationale" si aparenta schimbare a vietii omului obisnuit, pana la alegerea prezentatorilor (o tzoapa parvenita cu accent italian si un latino lover cu valente rurale), populismul de cea mai joasa speta, decorul kitchoso-strident si fetele alese ca dansatoare (ceva mai dezbracate decat pe la alte emisiuni de gen dar... foarte proaste dansatoare.deh, profesionistii costa).

De la minutul 8 pana acum, minutul 14, cei doi prezentatori au tot tunat despre cat de senzational este totul, de la sala in care se desfasoara emisiunea pana la lumini si umbre. Cat de mare e noul sediu OTV, cat de scumpa e instalatia de lumini si cat de multe sunt 3 masini si 3 apartamente, cadourile lui Dan Diaconescu pentru romanii lui iubiti. Deh, orice martoaga se vrea armasar, ce dreacu. Nu-i bai, situatia probabil ca se va intoarce la garsoniera din Piata Romana cand Diaconescu va vedea ca tipul asta de show (mai dureaza si 4 ore) e costisitor si ineficient. Adica ce, e mai profitabil sa scoti sute de mii de dolari din piatra seaca sau sa scoti sute de mii de dolari din zeci de mii?

Show-ul asta se potriveste la minune cu un film pe care l-am vazut ieri, Network . In Netowrk (1974), un prezentator de stiri stresat si cu probleme psihice anunta ca se va sinucide saptamana urmatoare, in direct la emisiunea sa. Chestia asta starneste o valva enorma si un rating pe masura. Prezentatorul in cauza este concediat. Isi da seama de gafa facuta si il roaga pe directorul de programe de la sectiunea stiri sa il lase sa isi ceara scuze in direct intr-o ultima emisiune. Lucrurile o iau complet razna cand acest om de stiri intra in direct si, in loc sa isi ceara scuze, se transforma intr-un adevarat Mesia al americanilor. Era o perioada de criza si acesta exploata sentimentele oamenilor prin viziuni apocaliptice asupra civilizatiei. Devenise o portavoce a frustarii si furiei maselor. Sau cel putin asta credea ca a devenit, caci omul era bolnav psihic. Bineinteles, aceasta recidiva s-a soldat cu un rating senzational si cu reactii pozitive din partea presei. Era o sansa pentru canal (care trecea printr-o perioada in care inregistra pierderi) sa profite de situatie. Singurul care s-a impotrivit, directorul de programe, a fost demis din functie. Astfel, un canal de stiri a inceput o cinica exploatare a unui om cu probleme psihice pentru bani. Deja am spus prea mult din plot, ramane sa descoperiti singuri deliciile acestui minunat film, cu 4 nominalizari la Oscar. Sunt mult mai multe teme si dileme in filmul asta, e destul de complex.

Dupa un numar de editii, emisiunea din film a beneficiat de ajutorul unui nou realizator tv... toata tarasenia a fost transformata intr-un adevarat show de televiziune grotesc, tabloidizat, care facea previziuni catastrofice pentru viitorul societatii, intru "trezirea" frustrarii din telespectatori. 100% adevarat, emisiunea de pe OTV, promite castiguri colosale, exploateaza speranta.

Asemanare: Ambele emisiuni se fut cu mintile privitorilor.

Deosebire: Doar una este reala.

Rural Times: Beciul

Inaugurez o noua rubrica, e in titlu... Rural Times.

Vin cu cele mai noi stiri din mediul rural. Asa ca urbanilor, ciuliti urechile alea de beton termopanat si strambati din nas!

Un prieten de-al meu isi sapa un beci in curte. Stii ce e beci, incaperea aia subterana in care iti depozitezi, pentru iarna, muraturi la borcan, suc de rosii, zacusca, zeama de varza, mere, struguri stafiditi si cel mai important... .cele n vedre de vin-"tulburel" in miez de toamna, tocmai bun de galgait la o rosie carnoasa de sfarsit de octombrie. Ce-i drept tre' sa ai grija cu coboratul in subteran in perioada aia... vinul inca emana gaze si e posibil sa te traga la un somnic pe veci "toropeala" din pamanturi. Am divagat, sa revenim la prietenul care sapa o mare groapa pe care mai apoi o va acoperi si va depozita merinde in ea. Mai deunazi imi povestea despre zilierii care il ajuta la aceasta operatiune. Niste pusti de 15-16 ani, de prin sat, putin debili mintal, unul dintre ei cu patru dosare penale la activ. Cred ca e o placere sa lucrezi cu d-astia! Astazi imi vorbeste de alta dubiosenie, iata ce sms suprarealist primesc acum o jumatate de ora de la el:

"Dar de inima lui Stalin (lopata dubla sub forma de inima folosita de sclavi si mineri) ai auzit? Intre 5, 5 kg si 6 incarca! Am sapat astazi cu un fost miner la Petrila, galeria 16 huila! " Cica pentru "inima lui Stalin" pe care a furat-o, minerul transformat in zilier a facut 6 luni de parnaie. Trebuie sa se fi infiripat ceva legaturi sentimentale intre timp.

Ce urmeaza ma, colegi de munca harciogi si lei de mare? Coropisnite, Ion Mihai Pacepa si Marlyn Monroe?

Coboram in beci de obicei iarna. Dupa mere depozitate atent in lazi de plastic ticsite cu paie, dupa conopida murata, ardei grasi murati, dupa compot si dulceata de caise sau prune, prune sau struguri. Cam 30% din borcane fermentau pana in primavara, probabil nu strangeau bine capacele. In rest, ca la carte, pasteurizare (fierbeau borcanele in tuciuri mari, tiganesti, la foc de lemne) si puneau conservanti alimentari cumparati de la magazinul alimentar din sat. Tineau un bulgare mare de sare in beci (nici acum nu stiu exact ce cauta drobul ala acolo), iar pe niste grinzi masive de lemn (de genul celor folosite pentru sustinerea tavanului unei case) se odihneau aproximativ 9-10 luni doua butoaie (unul dintre ele avea cam 40 de ani) facut din doage de lemn (la momentul respectiv, cand eram copil adica, doagele capatasera o culoare usor verzui, prinsesera muschi pesemne) cu curele de fier (ruginite, of course), pentru transformat trecatorul must in traditionalul vin. Beciul este un spatiu micut, de aproximativ 3 metri patrati, varuit complet si neatent (ca doar nu aduci musafirii acolo), cu un bec minuscul plin de panze de paienjeni si schelete metalice cu rafturi prafuite. De cand ma stiu eu a fost inundat de doua ori. Anul asta nu.

De cand n-am mai fost in beci...

joi, 16 iulie 2009

Un articol din care nu afli daca pasaricile au sau nu memorie

Pisica mea galbena care se urca in pomi si nu stie apoi sa mai coboare de acolo mananca cu mare placere cartofi fierti. Curios lucru! Am crezut ca are o chestie cu legumele asa ca am mers mai departe, am intrebat-o pe mama daca o manca si castraveti. Nope, deja incercase. A ramas la cartofi fierti...

De cateva saptamani, zilnic, evacuez din soba camerei mele cate o vrabiuta. Intra noaptea pe cos si nu mai stiu sa mai iasa. Asa ca raman blocate in soba si se lovesc de toti peretii de teracota... Nu stiam ce e la inceput, asa ca am tras o mica sperietura in noaptea cu pricina.

Ideea e ca in ultimul timp s-au inmultit cazurile de "pasariciblocateinsoba", probabil e cea mai noua moda in randul inaripatelor. Si mai curios lucru e ca reusesc sa iasa foarte repede de acolo, odata ce le-am deschis usita sobei. La inceput au trecut si cateva ore pana ieseau, acum pur si simplu tasnesc ca din tun direct afara. Vroiam sa spun ceva de genul "vrabiutele au memorie" dar mi-am dat seama ca e destul de putin probabil ca de fiecare data sa se blocheze in soba aceeasi randunica. Partea nasoala e ca ies de acolo pline de taciune... si au tendinta sa bata cu aripile toate zidurile pe care le intalnesc in cale. Tavanul holului e deja plin de pete cenusii. Maine ma voi urca pe acoperis sa pun o sita hornului, deja e suprarealism sa ma trezesc in fiecare zi si primul lucru pe care trebuie sa-l fac e sa deschid toate usile pentru a putea iesi o pasarica neagra (ce de sensuri, hehehehe) care, din greseala, s-a blocat in soba de lemne. Si un motiv in plus e frecventa cazurilor, azi au fost doua pasari care se zbateau disperate pentru libertate.

P.S la articolul OTV&CO: Actorul de docu-drama. Mihai Bendeac de la "Mondenii" l-a recunoscut si el pe figurantul respectiv, de la filmarile pentru emisiunea sa. A declarat asta in interviul din Academia Catavencu de saptamana asta. Nu se gaseste pe sait interviul si mi-e lene sa copiez ditai citatul din revista... cer sa fiu crezut pe cuvant.

miercuri, 15 iulie 2009

*Ich you tube hiphop: C.T.C-Scandal feat Cedry2k

Premise si abordari generale. O interpretare proprie a “fenomenului” comentariilor aparent inutile.

Youtube-ul e unul dintre spatiile predilecte de refulare si de deversare a lucrurilor neplacute ce zac in strafundurile de nesondat ale Omului. Asta e partea negativa a comentariilor de pe aceasta platforma online, peste care se trece destul de usor. Partea buna e ca e un nesecat izvor de umor si proiectii stereotipale cu privire la diferite aspecte ale vietii cotidiene. Si astfel, ceea ce unii considera urat, de prost gust sau chiar grotesc devine pentru observatorul din mine un adevarat munte tocmai bun de exploatat. Bine, pentru unii e doar o groapa de gunoi si eu scormonesc prin lucruri nefolositoare dar… nu exista meserii injositoare si eu m-am hotarat sa ma angajez in a cauta prin gunoaie.

As situa youtube-ul undeva sub forumurile de socializare din punct de vedere al formei exprimarii "userului" si al continutului ideatic al "postului", caci youtube-ul presupune o reactie voluntara la niste imagini/sunete/imagini in miscare, reactie care nu tine cont de reguli, moderatori de discutie, comunitate virtuala sau limba. Este un urias turn babel, extrem de popular si de populat. E pur si simplu un amalgam de interactiuni la intamplare, un spatiu in care te poti exprima haotic fara sa fii sanctionat de nimeni. Astfel, youtube-ul se situeaza lejer printre cele mai libere forme de exprimare pe internet. Odata cu libertatea vine insa, pentru unii, si posibilitatea iresponsabilitatii, a libertatii de a-ti nu asuma opiniile exprimate in scris in legatura cu un videoclip, un film sau o melodie. Siguranta anonimatului este foarte mare, deci costul invectivei sau al injuraturii este practic zero. Dar beneficiul? Hmmm... greu de spus daca nu ai vreun dispozitiv de citit gandurile sau sentimentele. O fi stima de sine, o fi refulare a frustarilor, o fi pur si simplu joaca sau altceva... orice este posibil. Destul de greu sa observi, printr-un simplu rationament, incurcatele mecanisme ale cauzalitatii unui fenomen. Dar daca nu poti face judecati de fapt... poti face caterinca.

luni, 13 iulie 2009

Otv&CO: Actorul de docu-drama

Azi-noapte, pe la 2-3 era in reluare pe Kanal D "Fata lu tata". Asta nu e nimic senzational, doar o alta emisiune care se desfasoara dupa un scenariu cu actori oameni normali ce se vand pe 100-200 de euro. Oricum, e de munca la "docu-drama", trebuie sa tipi incontinuu, sa injuri, sa te bati si sa plangi. Ca altfel nu capeti un mic rating acolo. Pana aici toate bune si frumoase. Doar ca azi-noapte am avut o revelatie. Tatal fetei mi se parea cunoscut... din alta editie a emisiunii... in care jucase acelasi rol, de tata al fetei. Atunci era un burtos chelios tocmai intors din Spania care isi gasea fata animatoare in club, iar in episodul de azi-noapte era un tata ochelarist (probabil ca sa mascheze asemanarea cu el din precedenta editie) de fiica lasata insarcinata. Am prins exact duelul dintre el si familia baiatului "vinovat". Si mi-am dat seama ca l-am mai vazut undeva pe personajul asta... avea tot felul de roluri secundare in "Mondenii" de pe Prima. Deci burtosul nostru antipatic e un mic actor. Cred ca e una dintre cele mai enervante persoane de pe planeta. E mic, artagos si vorbeste mult si prost. Se mira ca boul la fiecare 3 minute ca "ce fata am crescut", dramatizeaza aiurea si vorbeste mult si prost. Le-as recomanda celor de la Kanal D sa angajeze macar niste actori profesionisti, cine stie asa poate ridica nivelul personajelor create si poate reediteaza si ei un Pulp Fiction, o Magnolia. A, da, mi-am amintit, actorii costa bani. Dar daca stau bine sa ma gandesc faceau macar un Borat cu banii luati amenda de emisiunea plina de pornache a lui Lazarus de acum cateva saptamani.

Pe Otv, cam la aceeasi ora, stupoare... un documentar cu conspiratii despre 9/11, terorism, minciuna religiei, adevaratii conducatori ai lumii, probabil mizeria aia de Zeitgeist. Pe banda galbena de sus era titrat mare (redau aproximativ): "Grabiti-va sa prindeti documentarul care a fost intrerupt azi-noapte pe canalul nostru!" La 3:30 noaptea sunt sigur ca aia 20-30 de privitori vor fi profund schimbati in urma vizionarii unui pseudodocumentar care prezinta, in mare sa parte, fantasmagorii. Cu toate astea rolul Otv-ului nu poate fi subestimat in ceea ce priveste impactul la telespectatori... nu se stie de unde poate rasari un personaj ca cel al lui Mel Gibson din The Conspiracy theory. Va imaginati o Magda Ciumac sau un Stelian Ogica urmariti de structuri guvernamentale? Cum ar suna vestita replica de mahalagoaica a Magdei "De ce, Tolea, de ce? " acum? "De ce incerci C.I.A sa ma omori, de ce?" Cine stie, poate noul personaj gaseste un producator bun sa puna de o docu-drama care sa sparga ratingul in doua, chiar am un exemplu bun-cei care fac "Fata lu tata"!

Singura alternativa la ora asta era pe tvr (sau cel putin asa imi amintesc ca se numea canalul), unde rulau filmari vechi cu Amza Pellea facand pe Nea Marin. Am ras pana am adormit.

duminică, 12 iulie 2009

OTV&CO: Ghicitorul

Un fel de cronica tv cu diferite mizerii pe care vad la canale de maxima seriozitate precum Otv, DDtv, Kanal D sau diferite emisiuni de succes international precum Fata lu tata, Consilier de urgenta sau Iubire Interzisa...

Primesc un mesaj de la J: "Da-i pe ddtv ca e cu ghicitori, te caci pe tine de ras". Bine, nu era chiar asa mesajul ca l-am sters si nu am cum sa-l reproduc dar... in mare asa era. Anyfuckingway, deschid repede teveul si dau pe ddtv (pentru cine nu stie dan diaconescu tv), ultimul canal din grila televizorului. Zbang! Un poponar cu maieu portocaliu prin care i se vedea parul de pe piept, un veston negru de papagali si 3 tone de gel in cap, tinea capul in palme, intr-o incercare disperata de a screme niste idei despre viitorul unui tartan obsedat de ce o sa faca peste cateva zile la un amarat de examen. Doru Parvu (asa il cheama pe ghicitorul homosexual... nu glumesc, chiar si-o tragea la tzevuscha), dupa 2 minute de consultare a dildoului magic, reuseste sa ajunga pana in fundul viitorului maroniu si sa il satisfaca pe respectivul tartan curios: "O sa iei examenul, dar la limita! Esti la limita cu nervii!" La care zevzecul speriat: "Da domnu' Parvu, asa e, sunt la limita, sunt istovit!" In tot timpul asta camera filma la ralanti diversele porcarii pe care le tinea, pentru intimidare, poponesul in studiou: tot felul de statuete din complexul Doraly, kitch-uri feng shui si budhha de bronz facuti pe banda rulanta pe vapor, pe ruta Shanghai-Galati. Nu puteau lipsi perdelele misterioase (cum altfel decat purpurii) sclipicioase care se unduiesc in lunga bataie a vantului cauzat de aparatul de aer conditionat. Senzational, in noile studiouri Otv&Ddtv exista aer conditionat!!!

Cum sa joci corect la bursa

Din ciclul "Cum sa pierzi bani in 2 minute si dupa aia sa plangi de furie" va prezentam:

jucatorlabursaforex: IN MOM asta am 133, 26 euro(cont pe bursa forex, n.a) vedem pana te culci
jucatorlabursa: sa ma intrebi
Tele Felix: da
jucatorlabursa: am pierdut toti banii
Tele Felix: asa e la bursa
Tele Felix: plm
jucatorlabursa: ma simt gol
Tele Felix: ma rog, esti falit
Tele Felix: ai pierdut 3 milioane
jucatorlabursa: plus 2 mil de azi
Tele Felix: pai pe ce ai dat 2 milioane?
jucatorlabursa: am castigat azi 2 mil si s-au facut 560, acum iam pierdut pe toti
jucatorlabursa: shit
Tele Felix: probabil ca nu o sa te opresti aici
Tele Felix: din cate te stiu trebuie sa ai o strategie
Tele Felix: sa castigi multi bani
jucatorlabursa: inceteaza
jucatorlabursa: mai am 1, 1 ron in cont si n-am ce sa fac cu ei
jucatorlabursa:: 0, 26 euro
Tele Felix: http://hi5.com/friend/photos/displayPhotoUser.do?photoId=3916970214&ownerId=110496360&albumId=60523011
Tele Felix: consoleaza-te cu zdreanta asta
jucatorlabursa:: mi-A dat o lacrima
jucatorlabursa: de oftica
Tele Felix: nu ma pot abtine
jucatorlabursa: si eu rad
jucatorlabursa: am transpirat de nervi, dar stau calm
jucatorlabursa: tin in mine
jucatorlabursa: mai am o singura solutie sa umplu gaura la firma rapid
Tele Felix: cum?
jucatorlabursa: o incerc luni
jucatorlabursa: bag 100 de euro cu strategia aia la ruleta, ca la bursa mai am de invatat

sâmbătă, 11 iulie 2009

Inundatiile nu sunt tot timpul catastrofe

Ei bine, trebuia sa se intample pana la urma. Ca asa e in Jakarta, Indonezia. Din cand in cand, din cauza ploilor abundente se produce cate o inundatie. Asa s-a intamplat si la mine la tara. Pe la 22:00, azi-noapte a inceput o ploaie torentiala. La 20 de minute dupa s-a intrerupt curentul electric, cablul tv si reteaua de internet. Minunat, am pus mana pe o bricheta cu lumina d-aia albastra (cum se vede in Blairwitch project) si m-am dus pana afara sa iau pulsul ploii. Nu era puls, erau batai de toba, rafale de tun. Ma intorc in casa, cu greutate reusesc sa inchid usa. Mananc ceva de plictiseala si ma plimb haotic pe holurile intunecate. Chiar n-am ce face. Din instinct controlez tavanul cu lanterna in ultima camera a casei, cea care da spre strada (numita popular si "camera de la strada"). Apa se infiltrase prin instalatia de curent electric si picura direct din bec pe covoare. Era un fel de fantana arteziana inversa. Tata a pus repede un lighean in zona in care picura. Degeaba tratam efectele, trebuia sa mergem direct la cauza, adica in pod.

vineri, 10 iulie 2009

Cum se organizeaza un "Welcome drink" sau un "Coffee break"

De aproximativ un an de zile tot primesc spam pe mail cu o carte de "secrete de marketing, publicitate si design grafic". Cartea avea doua posibilitati de accesare, cred ca asta a fost schema de marketing. Fie plateai 50 lei pentru formatul fizic, fie alegeai sa primesti cate un secret saptamanal pe mail. M-am abonat, deci faza cu spam de la inceputul acestui post pica. Recunosc, am mintit. Pana azi dimineata nu stiam de ce m-am abonat la asa ceva. Dar secretul dezvaluit acum cateva minute pe adresa mea de mail de catre autorii cartii mi-a dezvaluit misterul abonarii la cacatul asta. Nu e doar o carte despre corporatism, e "corporate behind the scene", e despre cum sa o arzi in lumea asta sclipitoare a copywriterilor, project managerilor, ceo si alte specii. MindRainbow(autorul cartii, se citeste "maindreinbou")m-a aruncat azi direct in miezul modului de functionare a giftuielilor hamesitilor din multinationale ametindu-ma(ca de fiecare daca cand deschid cate un articol de-al lui) cu limbajul lui pseudolejer de pseudobisnizmen cu sacoul in mana si nod de cravata slabit. In episodul numit "Secretul 88" te invata cum sa organizezi chefuri/serate/baute/banchete pentru angajatii firmei. Dar totul e tradus in romgleza pentru papagali.Papagaromgleza. Sa vorbeasca, deci, profesionistul in frectii de birou:

Brieful clientului, lista de invitaţi şi bugetul evenimentului sunt cât se poate de cunoscute, ca termeni. Nu e mare filosofie. 

joi, 9 iulie 2009

Canalizarea nu naste copii

De o saptamana au inceput lucrarile la reteaua de canalizare din satul meu. Asta inseamna un progres uluitor pentru taranul de rand, va trebui sa se obisnuiasca cu wc-ul in casa si cu trasul apei dupa fiecare folosire, dupa atatia zeci de ani de stat deasupra unor gauri in pamant, haznale acoperite de sandramale ale caror materiale de constructie reciclate d-abia rezista ploilor, ninsorilor sau mai nou uraganelor tropicale teleormanene. Strada pe care stau eu e acoperita de transee subterane langa care s-au strans movile de pamant. Muncitorii sunt galagiosi, buldozerele la fel. Un buduroi de ciment cu o teava groasa de plastic infipta in una dintre laturi marcheaza primul punct important prin care in viitor va trece suvoiul de apa ce va inunda cu civilizatie posibilele bai ale satenilor. Acum cateva zile m-am urcat in caisul din fata curtii. O ardeam stealth, eram greu de depistat din frunzarisul pomului. Aveam vizibilitate directa spre buduroiul mentionat mai sus. Fiecare satean care trecea pe langa el se oprea si se uita indelung la minunea tehnologica. Pot spune ca am facut o mica observatie non-participativa acolo. Cu mainile in solduri, cascau gura admirativ la haul de ciment de sub ei.

Tot acum o saptamana s-a decis desfiintarea scolii comunale. Devenise nefunctionala, nu mai erau elevi care sa o populeze. Anul trecut, in ciclul primar (singurul dealtfel) invatau 11-15 elevi, in regim simultan. O singura clasa era ocupata, iar cancelaria statea mai mult incuiata cu lacatul. Doar cu ocazia alegerilor europarlamentare a mai fost folosita aceasta incapere simbolica pentru profesia dascalilor. In rest, o liniste deplina, o tacere care se simte pana si in bitumul crapat si invadat de buruieni ce acum ceva vreme acoperea terenul de sport al scolii. Nici macar in forma asta nu cred ca s-a mai pastrat fostul teren de fotbal. Nu s-a oprit nimeni cu mainile in solduri in fata scolii desfiintate sa contemple tigla sparta de pe acoperis, paienjenisul din ferestre sau praful ce se va depune pe tabla de scris.

Satul meu e modern. Tehnologia a triumfat in aceasta fasie de mediu rural. Mai mult de trei retele de telefonie mobila sunt disponibile, doua companii de cablu tv isi disputa suprematia asupra ofertei de divertisment vizual, internetul vine prin broadband, iar asfaltul acopera in intregime strada principala. Poti chema usor o ambulanta in caz de o urgenta, poti downloada filme de pe strong dc sau piratebay, il poti vedea pe Dan Diaconescu in direct in fiecare noapte pe Otv, ba chiar vei putea sa faci treaba mare ca la oras, cu kilograme de apa cazute in buda cu scopul de a trimite cacatul cat mai departe pe conducta. Am ceva dubii cu privire la rostul tuturor acestor crampeie de civilizatie moderna. Degeaba exista televizor daca nu are cine sa apese pe butonul telecomenzii, soseaua n-are sens fara masini care sa o strabata, cele 500 de minute cosmote sunt irosite daca raman tot 500 la sfarsitul lunii, iar apa se spurca daca ramane vesnic intepenita pe gatul tevii dusului. Pentru cine, deci, toate astea?

Ridzi si demonizarea prostiei

Mi-am luat laptop. Acum pot sa scriu pe ahhg direct din pat.

Zappuiam aseara apatic prin canalele puse la dispozitie de compania de cablu Media sud. Apasam pe butoane in scarba. Realitatea Tv a iesit putin din norma plictiselii cu un talk-show in exclusivitate cu Monica Iacob Ridzi, ministrul demonizat de presa al Tineretului si Sportului. Probabil ca stiti cu totii povestea... cateva contracte incheiate dubios de catre ministru cu niste firme "prietene" pentru prestarea unor servicii cu suprapret. In cazul nostru serviciile reprezentau organizarea de evenimente de ziua Tineretului, 2 mai, in Costinesti si inca o localitate de la malul marii a carui nume imi scapa momentan. Ma rog, prejudiciul ar sari de cateva sute de mii de dolari si, basca, o campanie electorala pentru fiica presedintelui pe banii statului.

vineri, 3 iulie 2009

Marele roman Panait Istrati (pseudotitlu si cum era de asteptat din partea mea... pseudoarticol)

Cred ca e prima oara cand scriu pentru blog offline. Nu as fi ales aceasta odioasa cale de a-mi face cunoscute "chestiile care nu intereseaza pe ceilalti" daca nu mi s-ar fi ars placa de baza a calculatorului si daca acest minunat pc de prin vecini (cu memorie de 32 de mb) la care tastez momentan nu s-ar fi incapatanat sa refuze conexiunea la internet ("Isus era pe cruce si nu primea paharul"-citez din memorie, posibil sa nu fie asa versul, nu stiu de ce m-a dus cu gandul la "In gradina Ghetsimani", curioase sunt caile memoriei).

De mult timp ma tot gandeam sa mai plesnesc un text si acum, cand in sfarsit am scapat de ghearele negre ale sesiunii, sunt nevoit sa scriu chestii pe care va trebui sa le postez retroactiv... nu-i nimic, nu sunt cuvinte "perisabile", cel putin din punct de vedere al informatiei transmise. Zic eu.

Mediul cuvantator
Despre atmosfera? undeva intr-o camera cu pereti de huma, usor crapati, cu muste roind in jur si cu latrat de caine pe "retina" memoriei caci Nera (catelusa adoptata de ai mei de pe strada-a venit de nicaieri si s-a atasat de tata) se incapataneaza sa repete ritualul latratului la nesfarsit la geamul camerei lui Felix de cate ori simte ea ca e ceasul 23:00. Bunicul a interpretat altfel acest curios tabiet al Nerei:" E un har de la Dumnezeu ca latra in fiecare noapte." Dumnezeu ma uraste.