duminică, 22 februarie 2009

Ovidius, povestea calului alb si Marcel Proust

E ciudat cum o ia razna timpul. Ti se intampla, le stochezi in memorie si uiti de ele. Amintirile. E adevarat, timpul semnificativ are o metoda foarte ciudata de a aduce la suprafata intamplari. Marcel Proust si-a adus aminte de copilarie cu ajutorul mirosului de briose, eu am rememorat ceea ce urmeaza sa povestesc citind blogul www.terorista.ro. Si cand scoti de la "naftalina" secunde/minute/zile la care nu te-ai mai gandit serios niciodata, pe care nu le-ai mai vizualizat a doua oara, imaginile respective sunt cat se poate de distorsionate si iti par straine. E ca si cum ai acoperi cu o fasie de matase neagra o oglinda timp de cateva decenii si intr-o zi nepotii tai, in joaca, arunca materialul textil de pe oglinda descoperind in ea un cu totul alt univers decat reflexia propriului corp.

Singura mea realizare din timpul liceului a fost participarea la un concurs de literatura latina. De fapt, era o celebrare a poetului Ovidiu, care se desfasura la Constanta, unde poetul roman si-a trait o mare parte din viata. Trebuie sa recunosc faptul ca, in liceu, eram cat de cat pasionat de opera poetului exilat pe meleagurile nenorocite ale barabarilor de daci si asta inainte de concursul cu pricina. Nu stiu declinarile limbii latine, nu am reusit sa inteleg mare lucru din rigorile gramaticile limbii latine, singurele lucruri care m-au interesat din cursul de latina au fost cateva din Metamorfozele lui Ovidiu, Ars Amatoria de acelasi autor si descifrarea mecanismelor hexametrilor dactilici (care se lega in mare masura de Ovidiu, caci foloseam versurile sale pentru analiza). Sa revenim la acest concurs. O singura persoana trebuia sa mearga la Constanta si noi eram trei sau patru care vroiau sa participe... pana la urma am avut noroc, s-au tot retras contracandidatii pana am ramas doar eu in cursa finala. Asa ca profa de latina nu avea alta alternativa (de mentionat ca nu eram elevul model pe care sa-l trimiti pe la astfel de evenimente...) decat sa ma trimita intr-o excursie de trei zile la Constanta pe cheltuiala scolii. Asa ca am plecat spre Tomis, impreuna cu o profesoara de latina dintr-un liceu rival din Alexandria.

sâmbătă, 21 februarie 2009

"Joburi"

Mi-am pus si eu, ca orice student lenes dar care paradoxal cauta un loc de munca, CV-ul pe bestjobs.ro. Fara experienta, student la sociologie, cateva realizari jurnalistice, ma motiveaza munca pe care o desfasor, preferabil part-time.De cateva zile primesc cam aceleasi oferte de locuri de munca. Iata ce as putea deveni in viitor:
  1. Personal curatenie birouri.
  2. Gogodancer (WTF?????) or Waitres in Larnaka/Cyprus.
  3. Operator VideoChat 1.000 - 3.000 USD. APLICA ACUM!!!! (easy money, asta ar fi interesant... :)))
  4. Reprezentant AVON / Lider AVON (intodeauna mi-am dorit sa fiu lider).
  5. REPREZENTANT AVON.
  6. DISTRIBUITOR OFERTA TURISTICA (FLUTURASI).
  7. Menajera (asta mi s-ar potrivi, mereu cand ma imbat fac curat... asta ar insemna sa stau matol tot timpul).
  8. BABY SITTER (BONA) si BUCATAREASA (2 persoane) - (mai degraba bucatareasca, stiu sa fac mamaliga si floricele).
  9. Personal Curatenie in centre de ingrijire batrani-(asta n-as face, oricum se bat aia de la asistenta sociala pe d-astea, sa dam Cezarului ce e al Cezarului).
  10. Babysitter (Au Pair) în Marea Britanie (hmmm... mai bine mor de foame in tara mea).
  11. MUNCITOR NECALIFICAT (nu sunt potrivit pentru munca fizica).

luni, 16 februarie 2009

Schizofrenie sau inca ceva timp pierdut datorita teoriei ridicole 2012

Autor articol: easynick

Tele mi-a raspuns la primul meu articol cu comentariul: 2012 va fi baza daca teoria aia ridicola e adevarata... o sa avem puteri speciale n shit. Eu vreau inca o mana (Ce vrei sa faci cu trei maini?) Fiind in necunostinta de cauza si de ce sa nu recunosc ma fasicinat ideea de a avea puteri speciale'n shit am cautat cate ceva despre mayasi ceea ce am gasit mi sa parut tulburator un ritual care dupa parerea mea combina cate ceva din Biblie, mitologia greaca si stiinta. O sa le impart in 3 parti poate asa o sa fiu inteles mai usor.

Pe platforma superioara a templului, se oficiaza sacrificii care imbuneaza zeii, restituind caldura, ploaia si prosperitatea. Un pasaj din Chilam Balam fixeaza momentul mitic inaugural ce va fi repetat prin ritual: 

1. Noptile erau de gheata, pentru ca zeii luasera cu ei focul. Frigul le taia oamenilor carnea si cuvintele. Ei se rugau tremurand, cu glasul spart, dar zeii se faceau ca nu aud. Intr-un tarziu, zeii le-au inapoiat oamenilor focul.(Prezinta pe scurt si metaforizat mijlocul si sfarsitul Erei glaciare... zei le-au inapoiat focul intr-un tarziu, subliniand durata indelungata mai e nevoie sa zic Era glaciara? partea stiintifica)

2. Ei au dansat de bucurie si au inaltat cantece de multumire. Dar putin dupa aceea, zeii au trimis ploaie si grindina si au stins vapaile (Vechiul Testament, ma refer evident la potop daca vrei poti sa crezi ca vapaiele simbolizeaza pacatele ceea ce face presupunerea mea si mai apropiata de Biblie).

3.Zeii au vorbit si au cerut: ca sa merite focul, oamenii trebuie sa-si deschida pieptul cu pumnalul de obsidian si sa-si ofere inima. Indienii quechua le-au oferit zeilor drept ofranda sangele prizonierilor si in felul acesta au scapat de frig. Cakchiqueles nu au acceptat insa pretul. El, mostenitor al mayasilor, s-a strecurat prin fum, cu pas usor, a furat focul si l-au ascuns in pesterile lor din munti. (La mayasi Cakchiqueles mostenitor al mayasilor in mitologia greaca Prometeu un titan ceea ce inseamna ca este fiul aka. mostenitor al primei generatii de divinitati greci. Zeus podepseste oameni lundu-le focul. Titanul nu accepta asta si il fura oferindu-l inapoi oamenilor.)

Mie sa parut foarte ciudat cum s-au legat. Ai putea crede ca exista adevar in toate poate nu in cantitati egale dar exista. O minte care gandeste logic stie ca orice poate fi interpretat, o minte care gandeste schizofrenic nu. Daca te intrebi articolul a fost scris logic dupa un moment schizofrenic.

Teorii

Deci (ce mai proasta miscare:se incepeti cu deci denota clar ca textul nu o sa aiba o tema satisfactoare) iti urmez sfatul poate am si eu ceva de zis. Ce replica tipic de persoana care scrie pe un blog cred ca am citit-o pe 90% dintre bloguri banalitate sau o generalitate... cui ii pasa. Exista cineva care nu are nimic de zis? Orice ai zice exista un grup sau gen de persoane carora o sa li se para interesant sau poate asta vreau sa cred. Am o teorie (incep sa cred ca e falsa) ca orice ai spune cineva te va aprecia (o deschidere fara rost).

Tipic dar nu mie m-am trezit foarte devreme azi 9:00-9:30 pentru o duminica mi se pare foarte devreme stiu ca exista oameni care se trezesc zilnic la 5 dimineata, comunisti care nu au invatat niciodata sa piarda timpul in stilul democratiei. Apreciez asta mi-as dori sa pot si eu. Cred ca imi lipseste experienta muncii din ani 80 (nu existam) si panica datorita acomodarii cu noul sistem:democratia, din ani 90 (eram prea mic). M-am obisnuit cu comoditatea din prezent inceputa in 2000 care a dus la americani grasi si criza economica. Mereu mi sa parut fasicinant cat de diferit percep 99 si 2000 parca a fost un salt urias in comportamentul oamenilor cred ca e vina mass-mediei cu promovarea teoriilor gen y2k. Chiar acum mi-am adus aminte ce program a avut Pro Tv de revelion (1999-2000) o prezentare jalnica a acestei teorii cu Florin Calinescu vopsit verde in cap interpretand renumitul virus care nu a existat. Numai tin minte exact detaliile dar stiu ca in 30 Decembrie 1999 ora 23:50 Calinescu a fost infrant si peste 10 minute toata lumea a iesit afara sa sarbatoreasca. Ce? Trecerea timpului... ca suntem mai aproape de sfarsitul inevitabil in care Soarele va exploda si Terra va fi distrusa. Alta teorie? Mai sunt 4 miliarde de ani avem timp destul sa reflectam. 2012? Nu, asta chiar nu vreau sa dezbat. Nu ma pot abtine! De ce sa credem ca o civilizatie inapoiata (ma refer atunci cand exista) au prezis cu exactitate sfarsitul lumii dar nu au prezis ca va fi o invazie europeana care ii va extermina (asta e cuvantul, asta li sa intamplat). Cu alte cuvinte sfarsitul e aproape depinde cum defininesti,, aproape" raportat la alta perioada de timp mai apropiata sau mai indelungata exista o teorie care confirma ca atunci o sa aiba loc Apocalipsa.

duminică, 15 februarie 2009

Barabas

Azi am reusit performanta de a adormi la un documentar despre Stephen Hawking, ala cu teoria big bangului. Ce mi s-a parut de-a dreptul extraordinar:exista un program asemanator cu Talk it! si in ms-dos (documentarul era facut in 1991). Si Hawking reusea sa comunice cu el doar miscand un deget! Asa ca atunci cand il intervievau pe asta se auzea mereu un click enervant care ma mai trezea din atipeala. Nu inteleg de ce ii mai aratau fata cand incerca sa explice ceva... oricum nu schiteaza niciun gest din cauza bolii. Puteau in timpul asta sa puna niste imagini cu gauri negre, cacat, ceva mai interesant. Chiar am incercat sa ma uit pana la sfarsit, am aplicat si faza cu "stai doar cu un ochi deschis, asa poti sa si dormi si sa fii si atent" dar... nu s-a putut. Ieri mi-a declarat un medic ca am parul ca al lui Cartarescu dupa ce i-am spus ca sunt la facultatea de sociologie. Mi-a mai transmis ca nu prea il mai agreaza pe Cartarescu dupa ce a devenit pupincuristul lui Basescu, altmineri "baiat destept, domne". Probabil i-a citit articolele din Jurnalul National si o fi crezut ca reflectia lui Carta asupra societatii este sociologie. Ignoranta! De abia astept sa lanseze Canibus Rip the Jaker Infinity, un album demential ce va insuma 10.000 de versuri. Ca tot suntem la capitolul lungime, am auzit azi o stire cum ca "Luceafarul" lui Eminescu a intrat in Cartea Recordurilor pentru cel mai lung poem de dragoste. M-am simtit putin roman la faza asta asta. Azi mi-am dat seama cat de fals este stereotipul taranului roman care traieste in comuniune cu natura ("redescoperit" de Dan Puric, btw a scos si o carte recent cu un puternic iz nationaist) dupa ce am vazut un documentar pe Realitatea cu situatia deplorabila a Deltei Dunarii. Asta e, "mizeria ofera, saracia primeste"... ca sa-l citez pe Kazi Ploae care l-a citat pe Victor Hugo. Blablabla...

vineri, 13 februarie 2009

Hip-hop romanesc - abordari stiintifice(I)

Am gasit la facultate o lucrare care trateaza fenomenul hip-hop dintr-o perspectiva antropologica.Ea este scrisa de Ruxandra Ceresereanu &Co si se numeste "Made in Romania, Subculturi urbane la sfarsit de secol XX si inceput de secol XXI" (Editura LIMES, Cluj-Napoca 2005). Mi s-a parut interesanta abordarea si cred ca e important sa va impartasesc si voua din informatiile gasite in aceasta lucrare.Am scanat doar ce avea legatura cu hiphop-ul (mai exact 3 articole), nu avea sens sa pun pe site toata cartea. 
Primul articol din aceasta lucrare pe care il voi posta se numeste "Periferia, de la manele la hip-hop" (Mihai Rau) si expune reprezentari ale comunitatilor din cartierele marginase prin prisma versurilor trupelor B.U.G Mafia, Parazitii, La Familia.Deasemenea reliefeaza si cateva similaritudini intre subcultura manelelor si subcultura hip-hop. Articol NU are caracter exhaustiv, nu eticheteaza in vreun fel un intreg fenomen ci prezinta o serie de atitudini in fata vietii prin analiza de continut a unor versuri ale unor trupe foarte cunoscute.
P.S.:
Eventualele greseli de ortografie mi le asum in totalitate, au fost probleme cu scannerul.Am corectat cat am putut dar e posibil sa fie unele scapari.Deasemenea imi cer scuze pentru ca nu sunt diacritice peste tot... dar nu cred ca e o tragedie asta, va descurcati voi si fara ele.
Multumesc Monicai si lui Soso pentru scanarea cartii!
Spor la citit! Saptamana viitoare articolul numarul 2.

miercuri, 11 februarie 2009

Idee de cadou

Azi mi-a venit o idee geniala. Rareori mi se intampla, cred ca Dumnezeu s-a pogorat din ceruri si mi-a suflat inspiratie divina pe crestet. Bat campii.Sa revenim. Azi mi-am dat seama ce cadou sa-i iau unui prieten de ziua lui... am vazut mai demult pe youtube reactia unor copii cand au primit nintendo wii de craciun, si m-am gandit ca ar fi frumos daca as gasi o cutie de Wii pe undeva (nu stiu, cotrobai prin gunoaie, vad eu, intreb prin magazine) sa i-o dau astuia de ziua lui. O umplu cu nisip si i-o inmanez. "Ia uite bah ce ti-am luat eu de ziua ta! Nici ma-ta nu tine atat de mult la tine!! " Si apoi sa-i filmez reactia cand desface cadoul si sa o pun pe youtube. Direct MUIALA ii zice la treaba asta. :))))) Am ras in hohote doar cand mi-am imaginat toata scena. Sper ca a auzit de wii...

Cum am descoperit o parghie sau despre cum am incetat sa ma ingrijorez si sa invat sa iubesc resemnarea (Kubrick ar fi mandru?)

In ultimele saptamani am fost foarte preocupat sa gasesc un punct de sprijin in analiza noului val de hip-hop din Romania. Desi se lanseaza zeci de materiale pe an (in sfera "undergroundului cibernetic"), trupele cu potential statut de clasic sunt foarte putine. Ba chiar as lansa ipoteza ca de 2-3 ani nimic spectaculos nu a mai venit din partea noii generatii hip-hop. Fenomenul asta este destul de greu de abordat, nu poti reduce totul la o singura cauza. Si totusi... unde e problema? Insa (dupa o noapte de nesomn... da, ciudate probleme ma preocupa) mi-am gasit parghia pentru o posibila explicatie in volumul de bani investiti in acest "joc". Aproape toti incepatorii spun ca practica hip-hop ca pe un hobby. O greseala de perceptie caci nu putem compara o arta cu colectionatul timbrelor sau a trenurilor de jucarie. Hip hop-ul e un fenomen mult mai complex care angajeaza "in joc" forte mult mai puternice decat dorinta de a avea nu stiu ce abtibild din gumele Turbo sau cutare poster din revista Bravo.Doar asternerea in cuvinte a unei astfel de comparatii mi se pare un sacrilegiu.Nu, hip hop-ul e ceva foarte serios facut de oameni cu mult talent, perseverenta, seriozitate, consecventa, multa vointa, o viziune de ansamblu si spirit intreprinzator. Nu cred ca B.U.G. Mafia sau Parazitii (asta ca sa dau niste exemple mai apropiate de realitatile romanesti, n-are rost sa vorbesc acum de Biggie Smalls sau Wu tang Clan sau altii din afara, o voi face in articolul cu pricina... asta daca o sa existe unul) s-au gandit sa faca hiphop doar de bravada. Oamenii aveau ceva de spus, vroiau sa isi exprime sentimentele, credeau in misiunea lor si erau "motorizati" de eventualul castig banesc pe care il implica munca lor. Nimic nu mi se pare mai de bun simt decat remunerarea materiala a unui munci. Ok, ma opresc aici... considera ce ai citit (daca citeste cineva asta) un mic teaser pentru articolul cu pricina. Clar nu o sa fie in forma asta, am ars-o freestyle.

Am vazut cu cateva ore in urma documentarul Freestyle-The art of rhyme. Mi-a placut in primul rand cum era filmat, genul ala de imagine "home-made" care te aduce aproape de evenimentele ce se desfasoara pe ecranul televizorului/monitorului si care emana putin din magia unei perioade. Freestyeluri/batteluri nebune cu oameni ca P.E.A.C.E. (Freestyle Fellowship), Juice, Supernatural, Craig G, Bahamadia, Medusa si o gramada de mc de care am auzit vag. Daca esti hiphop hardcore fan il recomand, merge destul de aproape de "miezul" fenomenului. O bijuterie de documentar.

Caminul e din ce in ce mai tare. Faptul ca n-am televizor/calculator/internet acolo se transforma dintr-un neajuns intr-o binecuvantare. E bine cateodata sa lasi deoparte lumea inconjuratoare si sa te intorci spre tine. Dar privitul pe pereti ore in sir nu e foarte constructiv asa ca mi-am gasit inner selful cu ajutorul cartilor. Nu credeam ca sunt capabil de studiu timp de 6-7 ore pe zi. Am aflat lucruri noi despre mine si limitele mele. Nu credeam ca proastele din camin pot rosti "Oh my god" pe hol la fiecare jumatate de ora, uite ca si asta este posibil. Ar fi fost tare sa ma fi sculat odata brusc din pat, dupa ce proasta cu pricina ar fi rostit enervantasolastyear propozitie, sa ies furios pe usa si sa rabufnesc un "Te bag in pizda ma-tii!!". Eventual puteam sa o bat cu "Enciclopedia sociologica" in cap, ca nu patea nimic... cartea, am prins dexteritate in ceea ce priveste tinutul cartilor intr-o stare cat mai buna. Am fost, recent, la un chef in Alexandria care m-a dezgustat aproape la fel de mult ca o excursie de acum 2 ani la Brasov. Am simtit cam acelasi lucru, o departare catatonica (lipsita de reactie...) de oameni si automat, de mine. Uau, ce introspectivo-lucid sunt. Mai ceva ca Camil Petrescu! Colac peste pupaza, Biggie zicea bine cand spunea ca "Bitches i like them brainless". Cateodata e mai bine sa nu iti bati capul cu lucruri "grele", e mai bine sa preferi efemerul in pofida trainiciei. E si resemnarea o forma de supravietuire si intelegere. Pana la urma ideile raman idei, proiectiile raman ideale, Manole a zidit-o pe Ana, Mesterul Manole e o legenda, noi suntem niste purici pe un televizor cu o infinitate de canale si nu merita osteneala sa gandesti.